Importanța testării rapide pentru stabilirea diagnosticului și inițierea rapidă a măsurilor terapeutice și de prevenire a răspândirii bolilor infecțioase a fost demonstrată în cursul pandemiei COVID-19. Impactul disponibilității testelor rapide în contextul acestei urgențe de sănătate publică a fost esențial pentru controlul pandemiei, arătând că aceste instrumente de screening și diagnosticare ar putea facilita managementul pacientului în diverse situații și pentru diverse boli.
Testele rapide se pot adresa unei varietăți mari de afecțiuni, parametrii biologici și markeri pentru starea de sănătate sau boală. Deși oferă rezultate în doar câteva minute și procedura de testare este simplă, aceste teste pot fi utilizate atât de personal medical – în cabinetele sau saloanele medicale, în laboratoarele specializate, dar pot fi, de asemenea, utilizate chiar de pacient, la acesta acasă.
Indiferent de context, este esențială urmărirea pașilor de testare cu strictețe pentru a obține rezultate precise. Deoarece testarea nu se poate realiza fără a avea o probă biologică, recoltarea corectă a acesteia, calitativ și cantitativ, este în egală măsură importantă pentru a avea încredere în rezultatele obținute. Tipurile de probe care pot fi utilizate pentru testele rapide corespund celor necesare pentru efectuarea analizelor de laborator corespunzătoare. Atunci când vrem să efectuăm analize de laborator sau teste rapide, alegem în mod particular acele probe care reprezintă locația unde se găsește în corpul uman agentul patogen, biomarkerul, molecula sau celula de interes, deci recoltăm o probă relevantă pentru efectuarea testării respective.
Probele din tractul respirator – tampon nazal, tampon nazofaringian, tampon orofaringian reprezintă materialul biologic pentru a efectua teste pentru diagnosticul bolilor infecțioase cauzate de agenții patogeni care se multiplică la acest nivel. Iată cele mai frecvente teste rapide din probe recoltate din tractul respirator:
- Teste rapide pentru detecția influenza (gripa) A și B
- Teste rapide pentru SARS-CoV-2 (COVID-19)
- Teste rapide pentru Streptococcus pyogenes (Streptococul de grup A, Strep A)
- Teste rapide pentru virusul respirator sincițial(RSV)
Cum recoltăm corect probele pentru teste rapide din tractul respirator
Atât probele nazale, cât și cele nazofaringiene sunt recoltate prin introducerea dispozitivului de recoltare cu tampon la nivelul nărilor. Diferența esențială între cele două tipuri de probe este profunzimea de la care este colectată proba.
În cazul probelor nazale, recoltarea – adică rotirea tamponului pe suprafața mucoasei respiratorii se realizează la nivelul nărilor. Acest lucru înseamnă că tamponul este introdus mai puțin profund – maxim 2,5 cm prin narine. Ajuns la acest nivel, tamponul este rotit de câteva ori pe suprafața mucoasei nazale pentru a colecta cât mai mult material pentru testare. Adesea, este recomandată recoltarea de la nivelul ambelor nări pentru a crește probabilitatea de a detecta agentul patogen care determină infecția.
În cazul probelor nazofaringiene, deși tamponul este inserat tot prin intermediul nărilor, acesta trebuie să ajungă mai profund, la nivelul nazofaringelui, astfel că recoltarea prin rotirea tamponului pe suprafața mucoasei se realizează după ce dispozitivul de recoltare a fost introdus aproximativ 5-7 cm. Poziția capului este esențială pentru a ne asigura că ajungem la nivelul nazofaringelui. Prin aplecarea capului ușor pe spate, este favorizat accesul către nazofaringele posterior.
Probele orofaringiene sunt recoltate prin introducerea tamponului prin cavitatea bucală către orofaringe (gât). Tamponul este, de asemenea, rotit la acest nivel, incluzând și suprafața dintre stâlpii amigdalelor și amigdale și, foarte important, suprafețele inflamate. Pentru a ne asigura că proba nu este contaminată și diluată de conținutul cavității bucale, nu trebuie atinși pereții acesteia, limba sau saliva cu tamponul pentru recoltare.
Probele de salivă se recoltează în recipiente dedicate, adesea incluse în trusele de testare rapidă pentru acest tip de probă. Este recomandat ca proba de salivă să fie recoltată dimineața sau înainte de recoltare să nu fie consumate lichide, alimente, gumă de mestecat sau tutun.
De ce și cum alegem proba în funcție de agentul patogen?
Tipul de probă din tractul respirator pentru efectuarea testării rapide pentru boli infecțioase este ales în funcție de două aspecte esențiale: agentul patogen de interes și scopul testării.
Probele diverse de la acest nivel au la bază detecția directă a anumitor componente specifice fiecărui agent patogen de interes, numite antigene. Antigenele, în contextul bolilor infecțioase, sunt structuri ale microorganismelor patogene recunoscute de sistemul imun drept străine și care pot declanșa un răspuns imun. Aceste componente pot fi detectate prin teste de diagnostic, inclusiv rapide, însă pot fi depistate doar în probe relevante pentru sediul unde se află agentul patogen în organism.
Cum în cazul infecțiilor respiratorii agentul patogen se află în celulele din tractul respirator superior și/sau inferior, pentru diagnosticul acestora sunt necesare probe recoltate de la acest nivel. Cu ajutorul tamponului, care este rotit de pereții căilor respiratorii, sunt colectate secreții și celule, care, în cazul existenței unei infecții, vor conține agentul patogen.
Prezența acestuia poate fi evidențiată prin detecția specifică a acestora antigene cu ajutorul anticorpilor produși în laborator, care se aseamănă cu anticorpii sintetizați de corpul uman pentru a combate infecția. Astfel este asigurată specificitatea testării, anticorpii utilizați într-un test putând recunoaște doar agentul patogen pentru care au fost produși.
Nu orice patogen respirator poate fi detectat la orice nivel în căile respiratorii. Aceștia se pot localiza în diferite segmente ale sistemului respirator, astfel că în contextul unei infecții probabilitatea de detecție diferă în funcție de proba utilizată.
Însă nu întotdeauna este aleasă pentru testarea rapidă proba din care se pot obține cele mai bune rate de detecție, deoarece un test poate fi utilizat cu scop diferit, în variate contexte. Acest scop este însă foarte bine definit atunci când testul este dezvoltat și apoi comercializat. Testele pentru uz profesional, care pot fi realizate doar de personalul medical, pot utiliza variate tipuri de probe, inclusiv cele care sunt mai dificil de recoltat, precum probele nazofaringiene. Testele pentru autotestare trebuie să fie întotdeauna efectuate din probe foarte simplu de colectat pentru oricine și fără riscuri asociate recoltării. Din aceste motive, în contextul autotestării se utilizează probe nazale sau uneori chiar saliva pentru infecțiile care au cea mai bună rată de detecție de la nivelul nazofaringelui.
Testele rapide pentru infecții respiratorii
SARS-CoV-2 se multiplică predominant în mucoasa nazofaringiană, motiv pentru care probele de tampon nazofaringian oferă cele mai bune rezultate. Poți comanda testul aici. Deoarece probele nazale se recoltează în imediata vecinătate a nazofaringelui, SARS-CoV-2 poate fi depistat cu acuratețe foarte bună și de la acest nivel.
În cavitatea bucală acest virus ajunge transportat de fluide, care însă diluează concentrația acestuia. De aceea, diagnosticul infecției poate fi stabilit cu precizie mai redusă pe baza probelor de salivă sau chiar din orofaringe. În contextul pandemiei, din necesitatea testării în masă și a simplității procedurii de recoltare care a favorizat acceptabilitatea în rândul populației, mai ales de copii, au fost adesea utilizate teste rapide pentru SARS-CoV-2 din probe de salivă.
În mod similar, pentru virusurile gripale, adenovirusurile și virusul respirator sincițial cele mai bune rate de detecție la testarea rapidă se obțin din probe nazofaringiene, urmate de probele nazale. Utilizarea probelor orofaringiene sau de salivă pentru acești agenți patogeni nu a fost adoptată pe scară largă, precum în cazul SARS-CoV-2, din cauza limitelor legate de ratele reduse de detecție.
Așadar, pentru detecția virusurilor care se multiplică la nivelul căilor respiratorii, cele mai bune performanțe se obțin prin utilizarea probelor nazofaringiene, însă probele nazale oferă rezultate cu precizie crescută și au avantajul recoltării mai simple, astfel că pot fi utilizate inclusiv pentru autotestare.
Deoarece simptomele infecțiilor respiratorii virale sunt similare și nespecifice, au fost dezvoltate teste rapide care permit evaluarea simultană a mai multor virusuri care determină manifestări asemănătoare și care pot fi depistate în același tip de probă. Testele pentru detecția simultană a SARS-CoV-2, virusurilor gripale A și B și virusului respirator sincițial sunt disponibile aici. Trusa de testare combo care include și adenovirusurile poate fi comandată de aici.
Foarte important de menționat este faptul că testarea rapidă a extins accesul la diagnosticul acestor infecții respiratorii. Metodele clasice pentru depistarea acestor agenți patogeni prezintă o serie de inconveniențe de natură practică. Realizarea de culturi virale este o tehnică dificilă, necesită dotări speciale și adesea rezultatele sunt disponibile mult prea târziu pentru a putea permite inițierea precoce a terapiilor. Metodele de biologie moleculară, adesea bazate pe PCR/ real-time PCR (polymerase chain reaction), presupun costuri mai ridicate, echipamente și personal specializat.
Streptococul de grup A determină infecții ale faringelui și amigdalelor faringiene, astfel că această bacterie poate fi depistată din probe orofaringiene. Alte tipuri de probe, precum tamponul nazal, nazofaringian sau saliva nu se utilizează pentru diagnosticul infecțiilor determinate de Streptococul de grup A.
Testarea rapidă este o armă esențială și pentru managementul infecțiilor cu Strep A. Rezultatele pozitive nu necesită confirmare prin cultură și permit inițierea imediată terapiei cu antibiotice, care este necesară în cazul acestor infecții. Poți comanda trusa de testare aici.
Pot avea încredere în rezultatele testării rapide?
Pentru a putea fi comercializate, testele rapide sunt supuse unor reguli foarte stricte și devin disponibile doar atunci când îndeplinesc o serie de cerințe de performanță, astfel că probabilitatea de rezultate fals pozitive sau fals negative este minimă. În prezent, rezultatele obținute prin teste rapide au precizie foarte bună, uneori putând fi comparabilă cu cea a metodelor clasice, de laborator. Toate acestea au fost posibile prin progresele uriașe ale biotehnologiei și științelor moleculare din ultimii ani, unele fiind stimulate chiar de pandemia COVID-19.
Nu toate testele rapide sunt la fel de performante. Principalele caracteristici de performanță ale unui test rapid sunt descrise în instrucțiunile de utilizare care îl însoțesc. Împreună cu valorile raportate pentru acești indicatori, este menționat numărul de probe incluse în studiu. Numărul crescut de teste realizate în studii reprezintă un semn că lista de caracteristici de performanță calculate este mai exactă, raportat la calitatea reală a testului, însă acest demers poate să presupună costuri mai ridicate ale dezvoltării, deci preț mai ridicat per test. Caracteristicile de performanță ale testelor rapide includ:
- Sensibilitatea indică câte probe din cele adevărat pozitive vor fi identificate drept pozitive de testul de diagnostic
- Specificitatea arată câte probe din cele adevărat negative vor fi identificate drept negative de testul de diagnostic
- Acuratețea indică în ce proporție a fost oferit un rezultat corect de către test, indiferent că este pozitiv sau negativ
- Valoarea predictivă pozitivă arată câte dintre rezultatele pozitive oferite de test sunt corecte
- Valoarea predictivă negativă indică câte dintre rezultatele negative oferite de test sunt corecte
- Repetabilitatea arată măsura în care un test oferă același rezultat atunci când este realizat de aceeași persoană, în aceleași condiții, cu aceleași instrumente și în aceeași interval de timp. Astfel, se determină variabilitatea.
- Reproductibilitatea indică măsura în care un test oferă aceleași rezultate, dacă este efectuat de persoane diferite, în locații diferite și cu instrumente diferite. Un test performant oferă rezultate similare indiferent de context, atâta timp cât procedura de testare este urmată cu strictețe.
Nu toate testele rapide sunt, însă, la fel de bune. Deși nu este general valabil, adesea testele de diagnostic care prezintă cele mai bune performanțe sunt mai scumpe, întrucât eforturile financiare necesare pentru dezvoltarea acestora se oglindesc adesea în prețurile de la raft. Instrucțiunile de utilizare ale oricărui test de diagnostic ar trebui să cuprindă informații despre studiile preclinice și clinice efectuate pentru a demonstra calitatea produsului.
Poți afla detalii despre recoltarea altor probe biologice pentru testarea rapidă aici:
