Probele de sânge reprezintă materialul biologic pentru a efectua majoritatea testărilor cu scop diagnostic. Iată cele mai frecvente teste rapide care se pot realiza din probe de sânge:
- Testarea pentru boli infecțioase, precum hepatitele virale, HIV/SIDA sau sifilisul
- Determinarea grupelor de sânge
- Investigaţii pentru hormoni şi biomarkeri, precum TSH, PSA, NT-proBNP
- Evaluarea anemiei sau a statusului nutrițional, spre exemplu prin determinarea feritinei sau a vitaminei D
Tipuri de probe de sânge
Foarte important pentru a obține rezultate corecte este să utilizăm tipul de probă de sânge pentru care a fost dezvoltat testul, conform instrucțiunilor din trusa de testare. Spre exemplu, nu putem realiza teste din sânge capilar dacă acestea sunt pentru sânge venos și nu este corect să utilizăm sânge integral dacă testul este conceput pentru ser sau plasmă. Așadar, ce înseamnă toate aceste tipuri de probe de sânge sau derivate din sânge?
Sângele nu prezintă aceleași proprietăți în toate compartimentele sistemului vascular, de aceea atunci când analizăm o probă de sânge, este esențial să ne raportăm la tipul de vas de sânge de unde a fost recoltată. În funcție de distanța față de inimă a vasului de sânge din care am recoltat proba, sângele este de tip central sau periferic. Probele de sânge central provine din vasele de sânge aflate în proximitatea inimii, de unde acestea pot fi recoltate doar prin proceduri invazive. Din această cauză, cele mai multe analize și teste din sânge nu sunt dezvoltate pentru a fi efectuate din sânge central.
Probele de sânge periferic sunt obținute prin puncționarea (înțeparea) vaselor de sânge accesibile imediat sub piele. Cum vasele de sânge pot fi artere, vene sau capilare, așa și probele de sânge, în funcție de proveniență, pot fi de tip arterial, venos sau capilar. Probele de sânge arterial sunt mai dificil de obținut și se utilizează doar pentru anumite investigații, cum ar fi evaluarea echilibrului acido-bazic.
Majoritatea testelor din probe de sânge, indiferent că se realizează în laboratoare specializate, lângă pacient (point-of-care) sau sunt pentru acasă (autotestare), necesită probe de sânge periferic venos sau capilar. Cel mai frecvent, testele care se efectuează în laboratoare specializate utilizează sânge venos, testele de tip point-of-care sunt dezvoltate predominant pentru sânge de tip capilar, iar cele de autotestare necesită exclusiv sânge capilar, care poate fi autorecoltat de oricine.
Probele de sânge pot fi utilizate per se sau pentru anumite testări necesită minime procesări din care să rezulte serul sau plasma. Sângele capilar poate fi recoltat doar în cantități reduse, astfel că volumul obținut poate fi utilizat doar pentru determinări directe din probă. Astfel de probe de sânge care nu suferă niciun fel de procesare anterior testării sunt numite probe de sânge integral. Sângele venos poate fi utilizat, de asemenea, direct, sub formă de sânge integral, sau poate fi procesat pentru a obține ser sau plasmă.
Sângele este alcătuit din celule, numite elementele figurate ale sângelui, care se află într-un lichid numit plasmă. Sângele colectat în dispozitivul de recoltare, în absența inhibitorilor, coagulează spontan, astfel că se formează un cheag de sânge prin transformarea fibrinogenului din plasmă în polimeri de fibrină. Prin centrifugarea probelor de sânge coagulate (recoltate pe tuburi fără anticoagulant) se separă serul, care, practic, reprezintă o plasmă lipsită de fibrinogen, care a fost consumat în procesul de coagulare.
Dacă dispozitivul de recoltare conține un anticoagulant, cascada coagulării nu mai este declanșată, astfel că prin centrifugarea probei se separă celulele din sânge de plasma completă (care conține fibrinogen), care poate fi utilizată pentru testare. Aşadar, pentru a obţine plasmă sângele se recoltează în dispozitive tapetate cu anticoagulant, iar pentru a obţine ser se utilizează recipiente simple, fără alte substanţe adăugate.
Cum recoltăm corect probele de sânge periferic
Sângele venos şi cel de tip arterial se recoltează de către personalul medical, utilizând dispozitive de recoltare dedicate, conform procedurilor standard.
Sângele capilar este obținut rapid prin înțeparea vârfului degetului cu lanțete special construite cu acest scop și care adesea sunt incluse în trusele de testare. Înainte de a puncționa vârful degetului, acesta trebuie dezinfectat. Puncționarea se realizează în pulpa degetului, către lateral, iar prima picătură care apare se șterge și apoi se apasă ușor pentru a forma noi picături. Acestea, în funcție de test, pot fi aplicate direct pe banda de testare sau pot fi aspirate cu pipeta pentru a colecta un anumit volum necesar și/sau pot fi minim procesate, spre exemplu, prin adăugare într-o soluție conținută în trusa de testare.
Teste rapide din probe de sânge
Numeroase afecţiuni netransmisibile pot fi evaluate cu ajutorul testelor rapide din probe de sânge (integral, ser sau plasmă), cu scop de diagnostic, screening sau monitorizare. Iată câteva exemple:
- Feritina reprezintă forma de depozit intracelular al fierului și nivelurile sale scăzute sunt cel mai bun indicator al deficitului de fier, care reprezintă cauză principală de anemie. Comandă trusa pentru testarea feritinei de aici.
- Datorită rolurilor sale esenţiale, lipsa unui nivel suficient al vitaminei D poate să aibă numeroase consecinţe asupra organismului uman, însă poate să treacă neobservată, motiv pentru care testarea şi aflarea concentraţiei de vitamină D are un rol important pentru a corecta potenţialele carenţe şi a asigura o stare deplină de sănătate. Testul este disponibil aici.
- Anticorpii IgE se află în cantități crescute la persoanele cu alergii. Poți afla dacă ești alergic prin comandarea trusei de testare din magazinul online DDS Diagnostic la următorul link.
- NT-proBNP este un marker pentru severitatea insuficienței cardiace, care poate fi evaluat prin testare rapidă – testul este disponibil aici.
- Diagnosticul infarctului miocardic acut – o urgență medicală – este bazat pe detecția nivelurilor crescute ale troponinei cardiace, care pot fi rapid evaluate cu ajutorul trusei de testare rapidă – link.
- Diagnosticul și monitorizarea afecțiunilor tiroidiene sunt facilitate de testele rapide pentru detecția TSH, disponibile aici.
- Grupa de sânge (sistemul ABO), precum și tipul de Rh pot fi determinate prin testare rapidă. Comandă trusa aici.
Testarea rapidă, inclusiv din probe de sânge (integral, ser sau plasmă), este larg răspândită şi facilă în cazul multor boli infecţioase. Iată ce opţiuni de testare rapidă de a depista patogenii sau anticorpii faţă de aceştia în probe de sânge:
- Diagnosticul sifilisului poate fi stabilit cu ajutorul testării rapide pentru detecţia anticorpilor în probe de sânge. Poţi să afli mai multe despre trusa de testare aici.
- Boala Lyme, transmisă de căpuşele larg distribuite în natură în România, poate fi depistată printr-un test rapid, disponibil aici.
- Mononucleoza infecţioasă, cunoscută drept “boala sărutului”, frecventă la adolescenţi şi tineri, poate fi depistată cu ajutorul testului rapid. Iată detalii despre trusa de testare aici.
- Tuberculoza se menţine o problemă de sănătate publică în România. Anticorpii specifici pot fi detectaţi cu testul disponibil aici.
- Cauză frecventă de hepatită acută la copii, expunerea recentă la virusul hepatitei A poate fi confirmată cu testul rapid din magazinul online DDS Diagnostic – link.
- Testarea pentru diagnosticul infecţiei cu virusul HIV, care determină SIDA, utilizează de asemenea teste din probe de sânge, inclusiv de tip rapid. Poţi comanda testul aici.
- Screeningul pentru hepatitele virale cronice se poate realiza uşor şi cu acurateţe crescută prin testare rapidă. Iată trusa pentru hepatita C – link, precum şi testul pentru hepatita B – link.
- Imunitatea dezvoltată împotriva SARS-CoV-2 (COVID-19), indiferent că este obţinută prin infecţie sau vaccinare poate fi evaluată prin testarea rapidă, cu testul disponibil aici.
De ce pentru același patogen unele teste folosesc sângele, iar altele nu?
Pentru diagnosticul unor boli infecțioase, determinate de virusuri, bacterii, fungi sau paraziţi, pot fi utilizate probe de sânge sau probe diverse, precum tampoane nazofaringiene, salivă, probe de materii fecale etc. În principiu, probele de sânge permit depistarea anticorpilor. Anticorpii reprezintă molecule produse de organismul uman ca răspuns la prezenţa unui agent patogen. Aceștia sunt specifici față de microorganismul țintit, astfel că depistarea acestora confirmă contactul cu patogenul, sau, atunci când este cazul, vaccinarea. Așadar, testele pentru anticorpi sunt utilizate pentru diagnosticul indirect.
Probele diverse, care nu sunt de sânge, permit detecția directă a componentelor agentului patogen, numite antigene. Antigenele, în contextul bolilor infecțioase, sunt structuri ale microorganismelor patogene recunoscute de sistemul imun drept străine și care pot declanșa un răspuns imun. Aceste componente pot fi detectate prin teste de diagnostic, inclusiv rapide, însă pot fi depistate doar în probe relevante pentru sediul unde se află agentul patogen în organism.
Spre exemplu, pentru bolile infecțioase ale aparatului respirator, sunt necesare probe de la acest nivel, precum tamponul nazal sau nazofaringian, sputa, aspiratul bronșic etc., iar pentru bolile infecțioase ale tubului digestiv, cel mai frecvent antigenele pot fi depistate în scaun. În anumite cazuri, microorganismul poate fi prezent în sânge sau componente ale acestuia pot ajunge în fluxul sanguin, astfel că teste pentru detecţia de antigene pot fi efectuate din probe de sânge.
Majoritatea testelor, inclusiv rapide, care evidențiază antigene sau anticorpi au la baza chiar reacția specifică dintre antigen și anticorpi. Astfel, dacă este dorită testarea antigenelor, sunt dezvoltate teste care conțin anticorpul corespunzător, iar formarea complexului antigen-anticorp prin adăugarea probei pozitive va fi pusă în evidență prin diverse metode.
Similar, când este dorită testarea anticorpilor, sunt dezvoltate teste care includ antigenul corespunzător, iar adăugarea probei care conține anticorpii de interes va conduce la formarea complexului antigen-anticorp care poate fi pus în evidență. Lipsa antigenului, respectiv a anticorpului de interes din probă, așadar, conduce la un rezultat negativ.
Foarte important de precizat este faptul că pentru anumiți agenți patogeni nu există teste disponibile care să depisteze antigenele, pentru alții nu există teste disponibile care să detecteze anticorpii, iar pentru alte microorganisme sunt disponibile ambele variante. Principala dificultate este reprezentată de dezvoltarea unei metode de a pune în evidență prezența anticorpului sau a antigenului, care este limitată pe de-o parte de cunoașterea structurii acestei molecule, iar pe de altă parte de particularitățile și complexitatea acesteia și de posibilitatea de a o capta prin antigenul, respectiv anticorpul specific.
De asemenea, în ceea ce priveşte evaluarea anticorpilor specifici, în cazul infecţiilor acute/recente, aceştia au structură de tip IgM, sunt caracteristici pentru răspunsul imun primar, însă nivelurile acestora se reduc treptat, fiind înlocuiţi de anticorpi de tip IgG, a căror prezentă certifică expunerea la un anumit agent patogen, fără a putea preciza când a avut loc infecţia, precum şi dezvoltarea imunităţii post-infecţie sau post-vaccinare.
Sistemele point-of-care – testări complexe, inclusiv cantitative, doar cu o picătură de sânge capilar
Testarea rapidă permite identificarea prezumtivă a unor boli, anomalii biologice sau a unor factori de risc în doar câteva minute și are costuri mult mai scăzute, comparativ cu metodele standard, putând să orienteze diagnosticul și managementul pacientului încă de la primul contact al acestuia cu sistemul de sănătate: medicul de familie.
Totodată, în mod obişnuit, managementul urgenţelor medicale este influenţat negativ de necesitatea transmiterii tuturor probelor către laboratorul central pentru analize, conducând la întârzierea intervenţiilor terapeutice specifice, care uneori au importanţă vitală şi, totodată, crescând timpii de aşteptare în unităţile de primiri urgenţe, unde starea pacienţilor poate deveni critică de la o secundă la alta.
Sistemele point-of-care disponibile în prezent permit proceduri de testare simple, care nu necesită personal specializat, cu rezultate obţinute aproape instant. Tehnologia a evoluat atât de mult, încât în prezent sunt disponibile testări cantitative precise dintr-o singură picătură de sânge pentru variate tipuri de analize uzuale şi nu numai. Astfel de instrumente pot să salveze vieţi în unităţile de primiri urgenţă, să fluidizeze procesele clinice şi să permită un management prompt şi eficient al pacienţilor.
Medicina de familie are un rol central în screening şi prevenţie, astfel că implementarea testării de tip point-of-care în aceste cabine aduce noi instrumente de a detecta persoanele la risc sau în etape asimptomatice de boală şi, totodată, să orienteze diagnosticul persoanelor simptomatice şi uneori chiar să ofere un diagnostic definitiv, fără a mai fi necesare deplasări la laboratorul de analize medicale sau la medicii specialişti.
Pot avea încredere într-un rezultat rapid obținut prin testarea unei probe de sânge?
Testele rapide pot oferi rezultate foarte precise, până la comparabile cu metodele clasice, de laborator, deoarece biotehnologia și biologia moleculară au evoluat considerabil în ultimii ani, permițând rafinarea tehnologiilor utilizate în diagnostic, inclusiv de tip rapid. Totodată, cerințele pentru ca un test de diagnostic să poată fi comercializat sunt foarte stricte, iar pentru fiecare astfel de produs trebuie efectuate studii vaste care confirmă acuratețea rezultatelor generate.
Iată care sunt principalele caracteristici de performanță ale testelor rapide:
- Sensibilitatea indică câte probe din cele adevărat pozitive vor fi identificate drept pozitive de testul de diagnostic
- Specificitatea arată câte probe din cele adevărat negative vor fi identificate drept negative de testul de diagnostic
- Acuratețea indică în ce proporție a fost oferit un rezultat corect de către test, indiferent că este pozitiv sau negativ
- Valoarea predictivă pozitivă arată câte dintre rezultatele pozitive oferite de test sunt corecte
- Valoarea predictivă negativă indică câte dintre rezultatele negative oferite de test sunt corecte
Nu ne uităm doar la valorile acestor statistici, ci și la numărul de pacienți sau probe pe care a fost efectuat studiul care a evaluat performanța unui test de diagnostic. Un număr redus de teste efectuate în cadrul studiilor nu poate garanta că acele caracteristici de performanță obținute și declarate de producător sunt apropiate de calitatea reală a testului. De asemenea, trebuie analizată repetabilitatea și reproductibilitatea testului:
- Repetabilitatea arată măsura în care un test oferă același rezultat atunci când este realizat de aceeași persoană, în aceleași condiții, cu aceleași instrumente și în aceeași interval de timp. Astfel, se determină variabilitatea.
- Reproductibilitatea indică măsura în care un test oferă aceleași rezultate, dacă este efectuat de persoane diferite, în locații diferite și cu instrumente diferite. Un test performant oferă rezultate similare indiferent de context, atâta timp cât procedura de testare este urmată cu strictețe.
Nu toate testele rapide sunt, însă, la fel de bune. Deși nu este general valabil, adesea testele de diagnostic care prezintă cele mai bune performanțe sunt mai scumpe, întrucât eforturile financiare necesare pentru dezvoltarea acestora se oglindesc adesea în prețurile de la raft. Instrucțiunile de utilizare ale oricărui test de diagnostic ar trebui să cuprindă informații despre studiile preclinice și clinice efectuate pentru a demonstra calitatea produsului.
Poți afla detalii despre recoltarea altor probe biologice pentru testarea rapidă aici:
