Virusul respirator sincițial (RSV sau VRS) este o cauză frecventă a infecțiilor respiratorii la copii. Poate provoca secreții nazale, nas înfundat și tuse, la fel ca multe alte virusuri. La unii sugari, infecția afectează și căile respiratorii mici, provocând bronșiolită. RSV este numele virusului; bronșiolita este una dintre bolile pe care le poate provoca. Nu fiecare copil cu RSV dezvoltă bronșiolită.

Odată cu întoarcerea la școală și grădiniță, virusurile respiratorii pot ajunge mai ușor în familie. Un copil poate lua RSV în colectivitate și îl poate transmite unui frate mai mic, chiar dacă propriile simptome sunt ușoare. În cadrul campaniei Safe to School, explicăm ce trebuie urmărit în cazul unui bebeluș, ce pot face părinții acasă și când este necesară evaluarea medicală. 

Ce știm despre RSV în România?

Nu există o cifră națională completă care să arate câți copii din România fac bronșiolită cauzată de RSV. Un studiu publicat în 2026 oferă însă date din Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii din Brașov: între 2019 și 2023, cercetătorii au analizat 2.800 de episoade de spitalizare pentru bronșiolită. Dintre cei 1.572 de copii testați pentru RSV, 431 au avut rezultat pozitiv. Sugarii sub trei luni au reprezentat cea mai mare grupă de vârstă dintre copiii internați cu bronșiolită. 

Studiul descrie pacienții internați într-un singur spital; nu arată câți copii au RSV în toată țara și nici probabilitatea ca un copil infectat să fie spitalizat. Este relevant însă pentru atenția acordată sugarilor mici. În grupul studiat, copiii cu rezultat pozitiv pentru RSV au avut mai frecvent nevoie de oxigen și au petrecut mai mult timp în spital decât cei cu rezultat negativ. Autorii precizează că testarea a fost selectivă, ceea ce limitează comparația. 

Cum se manifestă RSV la un bebeluș?

Primele simptome pot fi secrețiile nazale, congestia, strănutul și tusea. Bebelușul poate deveni mai iritabil, mai puțin activ sau poate mânca mai puțin. Febra nu este prezentă întotdeauna, mai ales la sugarii foarte mici. 

Dacă se dezvoltă bronșiolita, respirația poate deveni mai rapidă sau zgomotoasă, tusea se poate accentua, iar mesele pot deveni dificile. Uneori apare un șuierat la respirație. 

Simptomele bronșiolitei sunt, de regulă, mai intense între zilele 3 și 5 de boală. De aceea, evoluția copilului după debut este la fel de importantă ca simptomele observate în prima zi. 

Contează dacă bebelușul este alăptat sau hrănit cu formulă?

RSV nu produce simptome diferite în funcție de modul de hrănire. În ambele situații, un semn important este că bebelușul nu mai reușește să se hrănească la fel ca înainte. Nasul înfundat și efortul de a respira îi pot îngreuna masa.

La un bebeluș alăptat, părinții pot observa că suge mai puțin, se desprinde repetat de la sân sau refuză mesele. La un copil hrănit cu biberonul, poate fi comparată cantitatea băută cu cea obișnuită. În ambele cazuri, este util să fie urmărite și scutecele ude, precum și starea generală a copilului.

Unele studii au asociat alăptarea cu un risc mai mic de bronșiolită RSV sau de forme severe, dar alăptarea nu exclude infecția. Un bebeluș alăptat care respiră greu sau se hrănește insuficient are nevoie de evaluare medicală.

RSV poate modifica scaunele?

Modificarea scaunului nu este un semn caracteristic pentru RSV. Un scaun diferit, apărut izolat, nu confirmă și nu exclude infecția. Dacă apar diaree repetată, vărsături sau mai puține scutece ude, anunțați medicul: aceste schimbări pot conta pentru evaluarea hidratării și pot avea și alte cauze. 

Ce pot face părinții acasă?

Dacă bebelușul are simptome ușoare și respiră fără efort, urmăriți cum evoluează, inclusiv pe timpul nopții. Un nas înfundat poate face mesele dificile; curățarea blândă a secrețiilor nazale, atunci când este necesară, poate ajuta copilul să se hrănească. Pot fi oferite mese mai mici și mai dese, urmărind cât reușește să mănânce și dacă are scutece ude ca de obicei. Dacă alimentația scade semnificativ, solicitați sfatul medicului. 

Bronșiolita este o infecție virală, iar îngrijirea urmărește în principal susținerea respirației și a hidratării. Antibioticele nu tratează RSV și nu se folosesc de rutină pentru bronșiolită. Dacă apar complicații sau este suspectată o altă infecție, medicul stabilește investigațiile și tratamentul potrivit. Nu începeți din proprie inițiativă tratamente pentru respirația sau tusea bebelușului.

Este nevoie de atenție suplimentară în cazul sugarilor foarte mici, al copiilor născuți prematur și al celor cu anumite afecțiuni cardiace, pulmonare sau cu imunitate scăzută. Pentru acești copii, discutați mai devreme cu medicul atunci când apar simptome respiratorii. 

Când este necesar un consult și când este o urgență?

Solicitați sfatul medicului în aceeași zi dacă bebelușul se hrănește semnificativ mai puțin, simptomele se agravează, apar semne de deshidratare sau este neobișnuit de somnolent ori iritabil. Un copil sub trei luni cu temperatură de 38°C sau mai mare trebuie evaluat prompt. 

Sunați la 112 dacă apar pauze în respirație, copilul depune efort evident ca să respire, pielea se trage sub coaste la inspirație, buzele ori pielea capătă o tentă albăstruie sau cenușie ori bebelușul este moale și greu de trezit. Nu așteptați efectuarea unui test în aceste situații. 

Când este utilă testarea pentru RSV?

RSV, gripa și COVID-19 pot produce simptome asemănătoare. Medicul poate recomanda testarea atunci când identificarea virusului ajută la evaluarea copilului sau la stabilirea măsurilor necesare în familie. Bronșiolita este evaluată în primul rând clinic, prin observarea respirației, a alimentației și a stării generale; nu fiecare copil cu bronșiolită are nevoie de testare virală.

Testul rapid combo COVID-19 + gripă A/B + RSV din portofoliul DDS Diagnostic utilizează o probă nazofaringiană, recoltată din partea din spate a nasului. Este destinat uzului profesional: recoltarea și interpretarea rezultatului trebuie făcute de personal medico-sanitar calificat. Dacă medicul recomandă testarea, părinții pot discuta cu acesta unde și cum poate fi efectuată.

Proba este, de obicei, mai utilă în primele zile de la debutul simptomelor. Un rezultat negativ la un test rapid nu exclude complet RSV. Dacă bebelușul respiră greu sau se hrănește insuficient, este necesară evaluarea medicală indiferent de rezultatul testului. 

Cum poate fi redus riscul de transmitere în familie?

Spălatul mâinilor după întoarcerea din colectivitate, limitarea contactului apropiat dintre bebeluș și persoanele răcite și curățarea obiectelor folosite frecvent pot reduce riscul de transmitere. De asemenea, copilul nu trebuie expus la fum de țigară, asociat cu un risc mai mare de bronșiolită severă.

Într-o familie cu un copil care merge la școală sau grădiniță și un bebeluș acasă, prevenția și observarea atentă merg împreună. Dacă sugarul dezvoltă simptome respiratorii, urmăriți în special cum respiră, cât reușește să mănânce și câte scutece ude are. Aceste informații sunt utile și atunci când discutați cu medicul.