- Cauza a 3 pandemii cu rată crescută de mortalitate în secolul trecut, gripa reprezintă una dintre cele mai frecvente boli infecțioase. Anual, gripa determină 3-5 milioane de cazuri de boală severă și 250000-500000 de decese. Chiar dacă nu toate situațiile au urmări atât de grave, simptomele gripei pot influența viața în mai multe aspecte (profesional sau personal), iar activitatea de zi cu zi poate fi dată peste cap destul de rapid.
Vremea este destul de schimbătoare în această perioadă și ar fi bine să fim atenți. De aceea, am pregătit acest material, cât mai complet, despre gripă din care puteți afla de ce o facem, cum o diferențiem de alte boli sau alte informații foarte utile pentru prevenție sau tratarea rapidă a simptomelor. Avem acces deja la numeroase metode de depistare a oricărui tip de infecție, iar dacă îngrijorarea ne duce cu gândul la un virus gripal, modul prin care putem determina foarte rapid dacă suntem sau nu sub influența acestuia îl reprezintă testele de diagnostic in vitro, care presupun identificarea virusului în probe biologice colectate de la pacient.
Ce este gripa şi cum putem lua această boală?
Gripa este o boală infecţioasă respiratorie, cauzată de virusurile gripale. Există patru tipuri de virusuri gripale: A, B, C şi D, dintre care tipul A este cel mai răspândit. Influenza B este mai puțin frecvent și determină forme mai ușoare. Tipul C este foarte rar întâlnit şi determină infecţii cu simptome uşoare, iar virusul influenza D nu provoacă îmbolnăviri omului. Virusurile influenza A se clasifică în mai multe subtipuri, în funcţie de două proteine (de exemplu, AH1N1, AH3N2).
Gripa este o boală foarte contagioasă, se transmite aerogen, de la om la om prin intermediul picăturilor care apar în urma strănutului, tusei sau vorbitului. Picăturile produse pot să cadă pe diverse suprafețe, de unde să fie aduse prin atingere în zona nasului sau a gurii. De aceea, indiferent cu cine intrăm în contact, este necesar să respectăm minimele măsuri de siguranță și prevenție, măsuri care au aplicabilitate oricând, nu doar când bănuim că ar există posibilitatea unui virus. Perioada de incubație a gripei este de 1-4 zile (2 zile în medie). O persoană poate transmite gripa înainte de apariția simptomelor și după instalarea acestora (3-4 zile de la debutul simptomelor).
Există și cazuri asimptomatice sau subclinice de gripă, aceștia putând transmite boala celor cu care vin în contact. Anumite categorii de pacienții, precum copiii și cei cu probleme de imunitate, pot transmite virusul gripal o perioadă mai îndelungată. Așadar, contactul direct cu o persoană care nu prezintă niciun simptom, ne poate declanșa ulterior gripa, iar noi să dăm mai departe acest virus, urmând același sistem de transmitere. De luat în calcul este și faptul că virusurile gripale pot infecta și numeroase animale şi păsări, în majoritatea cazurilor fiind tulpini specifice pentru o anumită specie, însă există și cazuri de transmitere a virusurilor gripale de la animale şi păsări infectate la oameni, cum ar fi gripa aviară și gripa porcină. Cunoscând toate aceste aspecte, pe lângă prevenție, este necesar ca la primul simptom asociat unei gripe, să încercăm să ne testăm cu teste specializate, pentru a înlătura orice dubiu cu privire la existența acestuia. Cu toate că organismul își poate crea diverși anticorpi după ce trece printr-o gripă, viața de zi cu zi ne dovedește că gripa se poate instala în nenumărate situații, la aceeași persoană.
De ce facem gripă de mai multe ori pe parcursul vieţii?
Virusurile gripale au informaţia genetică stocată în ARN, care este mai puţin stabil decât moleculele de ADN. Când virusul gripal se multiplică, apar numeroase mutații, care determină apariția de noi tulpini virale. Acestea vor determina epidemiile sezoniere, deoarece sistemul imun cunoaşte vechile forme de virus şi nu poate identifica şi distruge eficient aceste noi variante. Atunci când modificările genetice sunt foarte importante, iar noile tulpini sunt foarte diferite de cele care au circulat anterior în populație, pot să apară pandemii. Acesta ar fi un răspuns și pentru situația pe care am traversat-o la nivel mondial, atunci când virusul găsea noi modalități de a se replica, afectând inclusiv pe cei care au avut deja Covid.
Cum ştim că avem gripă şi nu răceală sau COVID-19?
Perioadele de incertitudine din trecut și inclusiv din prezent, ne dau suficiente motive de confuzie, atunci când avem un prim simptom, pentru că nu știm cărui virus să îl asociem. De aceea, este important de știut că persoanele cu gripă au febră, însoțită de variate simptome: frisoane, dureri musculare, articulare şi de cap, oboseală, durere în gât, tuse etc. Aceste simptome nu sunt însă specifice și pot fi întâlnite într-o mare varietate de boli.
Din cauza manifestărilor care se suprapun, precum și a apariției în sezonul rece, este important să nu confundăm gripa cu o simplă răceală. Deşi au numeroase simptome comune, în general, răceala este o boală mai ușoară decât gripa și nu determină de obicei complicații severe, precum pneumonia, infecții bacteriene și spitalizări.
Debutul gripei este brusc, în timp ce răceala are un debut treptat. Febra, frisonul,oboseala, cefaleea, slăbiciunea, lipsa energiei, starea generală alterată și durerile sunt comune la pacienții cu gripă, dar rare la cei cu răceală. Strănutul, nasul înfundat și faringita apar adesea în răceală, dar sunt mai puțin întâlnite în gripă.
COVID-19 și gripa au, de asemenea, manifestări clinice similare, determinând infecții respiratorii care variază de la forme asimptomatice la cazuri severe, care pot determina decesul pacienților. Simptomele comune gripei și COVID-19 sunt reprezentate de febră, tuse, dificultăţi la respiraţie, nas înfundat sau care curge, dureri musculare şi de cap etc. COVID-19 se transmite mai rapid decât gripa, însă perioada de incubație este mai scurtă în cazul virusului gripal. Simptomele apar mai târziu la pacienții infectați cu SARS-CoV-2, iar aceștia sunt contagioși pentru o perioadă mai îndelungată.
Totuşi, cum putem să ştim sigur dacă avem gripă?
Deoarece simptomele sunt similare și nespecifice cu alte boli respiratorii, este importantă testarea pentru a stabili diagnosticul de gripă cu precizie. De exemplu, compania DDS Diagnostic produce teste rapide care pot identifica influeza A şi B cu precizie din diverse probe, precum şi kituri de testare combo, care pot să detecteze atât virusurile gripale A şi B, cât şi SARS-CoV-2. Metoda este una calitativă, indicând prezența sau absența antigenelor gripale, respectiv ale SARS-CoV-2. Aceste teste sunt simplu de utilizat, au o acuratețe ridicată, oferă un rezultat rapid, în 15 minute şi sunt disponibile în magazinul online DDS Diagnostic: ddsdiagnostic.com/shop.
Tradițional, diagnosticul de gripă se stabilește pe baza simptomelor clinice, dar aceste manifestări nu sunt specifice. Metoda cea mai precisă de diagnostic este considerată realizarea de culturi virale din exudat nazal sau faringian, însă, în practică, este rareori utilizată deoarece este o tehnică dificilă, iar rezultatele testării sunt disponibile mult prea târziu pentru a iniţia tratamentul. Din aceste motive, testarea rapidă este o modalitate din ce în ce mai utilizată pentru diagnosticul gripei. Pentru confirmarea rezultatelor se poate utiliza metoda PCR (Polymerase Chain Reaction), însă aceasta presupune costuri mai ridicate, echipamente de laborator speciale şi personal specializat.
Cum tratăm gripa?
Repausul la pat și hidratarea sunt primele recomandări pentru pacienții care fac gripă. Recuperarea are loc cam în 3 zile în majoritatea cazurilor. Pacienții cu boli cronice și bătrânii necesită spitalizare mai frecvent pentru gripă. De asemenea, suprainfecțiile și apariția pneumoniei determină spitalizarea pacienților cu gripă.
Antiviralele se administrează pacienților cu boală severă, complicată, progresivă sau care necesită spitalizarea, dar și celor care sunt la risc ridicat de complicații. Administrarea antiviralelor se inițiază în primele 48 de ore de la debutul bolii, conform recomandărilor medicului.
Transmiterea poate fi prevenită prin măsuri generale de protecție împotriva bolilor cu transmitere respiratorie, precum evitarea contactului cu persoane simptomatice, utilizarea unui șervețel în timpul tusei, aruncarea acestuia și spălarea pe mâini. Prevenţia specifică se realizează prin vaccinarea anuală împotriva virusului gripal.
Ar trebui să fim îngrijorați dacă avem gripă?
În rândul pacienților care nu au alte probleme de sănătate, prognosticul este favorabil. În cazurile uşoare aceștia îşi revin complet la starea de sănătate anterioară după un episod de gripă şi nu necesită spitalizare. În cazurile severe, poate să apară insuficienţa respiratorie, determinând uneori decesul. Aceste forme severe pot să apară la anumite categorii de pacienţi consideraţi vulnerabili, precum copiii şi vârstnicii.
Riscul de gripă este crescut la următoarele persoane: copiii sub 5 ani, femeile însărcinate, vârstnicii peste 65 de ani, bolnavii cronici (HIV, astm, boli cardiace, boli pulmonare, diabet etc.), persoanele care intră frecvent în contact cu bolnavi cu gripă (cadrele medicale, spre exemplu).
Gripa se poate complica prin apariția suprainfecțiilor bacteriene, precum Staphylococcus aureus, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae. Complicații comune sunt pneumoniile, otitele, sinuzitele. Gripa poate să agraveze bolile cronice, precum insuficiența cardiacă, diabetul, astmul etc.
Sperăm să vă ajute acest articol și nu uitați: chiar dacă nu toate situațiile au urmări atât de grave, simptomele gripei ne pot influența oricum viața și este mult mai eficient să prevenim sau să ne testăm, pentru a trata rapid și a nu infecta și pe alții. Avem acces la numeroase metode de depistare a oricărui tip de infecție, cum sunt testele rapide – ușor de realizat, ieftine și cu o acuratețe ridicată. Exemple de astfel de teste, puteți găsi și în magazinul nostru.