- Toți pacienții cu context clinic sugestiv ar trebui testați pentru infecția Helicobacter pylori și tratați cu scheme adecvate de antibioterapie, în cazul unui rezultat pozitiv
- Diagnosticarea și eradicarea Helicobacter pylori scade semnificativ riscul de cancer, gastrită cronică și ulcer peptic
- Testele rapide, non-invazive pentru identificarea Helicobacter pylori au în vedere detectarea anticorpilor, testul respirator al ureei și identificarea antigenului și sunt simplu de utilizat, au o acuratețe ridicată și oferă rapid un rezultat. Un test pozitiv necesita inițierea urgentă a terapiei de eradicare a infecției cu Helicobacter pylori.
Se estimează că două treimi din populația globului este infectată cu H. pylori, rezervorul principal al bacteriei fiind reprezentat de stomacul uman. Transmiterea este interumană, prin contact direct, fecal-orală sau oral-orală (prin salivă sau vomă). Infecțiile cu H. pylori sunt în multe cazuri asimptomatice. Cronicizarea depinde de diverși factori care țin de gazdă, de mediul înconjurător, de stilul de viata, precum și de virulența tulpinii bacteriene.
Helicobacter pylori este cea mai comună cauză de gastrită cronică și reprezintă principala etiologie a ulcerului peptic. Infecția cu H. pylori crește de 2-6 ori riscul de dezvoltare a adenocarcinomului și a limfomului MALT (limfom de zonă marginală a țesutului limfoid asociat mucoasei), în comparație cu populația H.pylori negativă. Eradicarea Helicobacter pylori scade riscul de cancer, de aceea, depistarea infecției are o mare importanță. Pacienții cu context clinic sugestiv ar trebui întotdeauna testați pentru infecția H. pylori și tratați cu scheme adecvate de antibioterapie, în cazul unui rezultat pozitiv.
Depistarea Helicobacter pylori, mult mai simplă astăzi datorită testelor rapide
Cum este depistată infecția cu Helicobacter pylori? Diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori se poate realiza prin mai multe metode. Acestea pot fi invazive sau non-invazive. Testele invazive necesită realizarea unei endoscopii digestive superioare și efectuarea unor biopsii, care pot fi utilizate pentru:
- efectuarea testului rapid pentru urează
- examinare histologică
- realizarea de culturi bacteriene
- efectuarea unor teste moleculare
Testele non-invazive cuprind:
- serologia (detectarea anticorpilor împotriva H. pylori)
- testul respirator al ureei
- identificarea antigenului Helicobacter pylori în scaun
Depistarea antigenului H.pylori în scaun și testul respirator al ureei sunt metode care identifică o infecție activă, în timp ce prin intermediul serologiei se poate detecta existența expunerii unui individ la această bacterie, indiferent dacă infecția este încă prezentă sau nu.
Compania DDS Diagnostic produce următoarele tipuri de teste rapide IVD pentru diagnosticarea infecției cu Helicobacter pylori: testul rapid pentru identificarea antigenului H. pylori în scaun și testul rapid pentru depistarea anticorpilor împotriva H. pylori în ser sau plasmă. Ambele teste sunt de tip imunocromatografic și se bazează pe formarea unui complex antigen-anticorp, proces care este indicat prin apariția unei benzi de culoare roșie. Metoda este una calitativă, indicând prezența sau absența antigenului H. pylori, respectiv a anticorpilor de tip IgG împotriva bacteriei. Aceste teste sunt simplu de utilizat, au o acuratețe ridicată și oferă rapid un rezultat. Un test pozitiv permite inițierea terapiei de eradicare a infecției cu Helicobacter pylori.
Testul utilizat pentru identificarea antigenului H. pylori în scaun depistează infecția activă încă din fazele inițiale și poate fi folosit și pentru confirmarea eradicării bacteriei în urma tratamentului. Detectarea anticorpilor împotriva H. pylori de tip IgG este o metodă utilă în diagnosticarea unor noi cazuri de infecție cu această bacterie.
Ce cuprinde terapia infecției cu Helicobacter pylori?
După depistarea infecției cu H. pylori cu ajutorul testelor menționate anterior, este necesară inițierea terapiei de eradicare a bacteriei. Tratamentul se realizează doar în urma prescripției medicale. Schemele standard sunt de tip triplă terapie și includ două antibiotice plus medicație împotriva acidității gastrice, cel mai adesea din clasa inhibitori de pompă de protoni, dar și antagoniști ai receptorilor histaminici H2 sau alte categorii de medicamente care cresc pH-ul gastric. Cele mai utilizate antibiotice din schemele de tratament care se adresează infecției cu H. pylori sunt amoxicilina, claritromicina și metronidazolul. Din cauza creșterii rezistenței tulpinilor la antibiotice, este necesară tot mai adesea particularizarea schemelor de tratament pentru a include acele antibiotice la care H. pylori și-a păstrat sensibilitatea. Durata terapiei este de 10-14 zile.
Confirmarea eficienței tratamentului se poate realiza prin repetarea testelor care depistează infecția cu H. pylori, precum testul rapid pentru detectarea antigenului H. pylori din scaun, un test negativ demonstrând eradicarea infecției. Pe baza unui rezultat pozitiv în urma unui astfel de test, se poate iniția terapia de eradicare a Helicobacter pylori, conform schemelor de tratament.
Identificarea cauzei principale a ulcerului peptic, bacteria Helicobacter pylori (H. pylori), a reprezentat o descoperire revoluționară a secolului trecut, motiv pentru care cercetătorii care au realizat acest important pas pentru medicină, Barry Marshal și Robin Warren, au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină în 2005. Descoperirea H. pylori a permis completarea schemelor de tratament pentru ulcerul peptic prin adăugarea antibioterapiei, ceea ce a crescut rata de succes a terapiei și a îmbunătățit semnificativ viața pacienților diagnosticați cu această boală. Anterior depistării cauzei bacteriene, terapiile antiulceroase aveau o eficiență limitată în vindecarea acestei patologii, în lipsa îndepărtării agentului etiologic. În prezent, schemele de tratament ale ulcerului peptic Helicobacter pylori pozitiv cuprind obligatoriu administrarea de antibiotice eficiente asupra acestei bacterii. Identificarea prezenței H. pylori la pacienții cu boală ulceroasă se poate realiza cu ajutorul testelor de diagnostic in vitro (IVD), care presupun identificarea bacteriei în probe biologice preluate de la pacient.
Surse: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, wwwnc.cdc.gov, journals.lww.com, ,ncbi.nlm.nih.gov, emedicine.medscape.com, cancer.gov, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov,.
Află mai multe despre Helicobacter pylori aici.