Myxovirusurile sunt responsabile pentru unele dintre cele mai importante infecții respiratorii umane. Principalii agenți patogeni ai acestui grup includ: virusurile gripale (influenza), virusurile parainfluenza, virusul sincitial respirator (RSV), virusul rujeolei, virusul urlian (care provoacă oreion) etc. Aceste infecții au un impact uriaș asupra sănătății publice — de la epidemii sezoniere (influenza) până la epidemii pediatrice severe de RSV, precum și focare cauzate de virusuri emergente. Impactul acestor infecții virale asupra morbidității, mortalității și costurilor din sistemele medicale rămâne major la nivel global.

Ce sunt, biologic, „myxovirusurile”?

Termenul de myxovirusuri cuprinde două familii principale de virusuri cu genom de tip ARN :

• Orthomyxoviridae — familia care include virusurile gripale (influenza A, B, C, etc.). Sunt virusuri cu genom segmentat, ceea ce le permite rearanjamente ale materialului genetic atunci când o celulă este coinfectată cu  tulpini virale diferite. Aceasta este unul dintre mecanismele-cheie din spatele apariției de tulpini noi cu potențial pandemic.
• Paramyxoviridae — virusuri cu ARN de sens negativ, nesegmentat, care includ RSV, parainfluenza virus, virusul rujeolei, virusul urlian. Acestea au mecanisme diferite de replicare și patogenitate, dar prezintă în comun tropismul respirator și transmiterea pe cale aerogenă.

(Notă etimologică: „myxo-” provine din grecescul pentru mucus; termenul a fost utilizat deoarece aceste virusuri au capacitatea de a aglutina eritrocitele prin intermediul mucinei din tractul respirator.)

Ce boli pot determina?

Aceste virusuri sunt implicate în unele dintre cele mai răspândite și importante afecțiuni respiratorii:

Orthomyxoviridae (reprezentate de virusurile influenza)

• febră înaltă, mialgii, tuse severă
• pneumonii virale
• complicații cardiovasculare și pulmonare
• pot produce tulpini noi cu potențial pandemic

Paramyxoviridae (ex. RSV, parainfluenza virus, virusul rujeolei,virusul urlian)

• bronșiolită și pneumonie la sugari
• infecții respiratorii superioare și inferioare la adulți
• complicații severe la vârstnici sau imunocompromiși
• boli severe (rujeola → encefalită; oreion → inflamații glandulare)

Mecanisme cheie care conduc la apariția unor noi virusuri – exemplul virusului gripal

Pentru virusurile influenza (familia Orthomyxoviridae), mecanismele evolutive care permit apariția de tulpini noi includ:

• Saltul antigenic (antigenic shift): tulpinile diferite de virusuri gripale își pot „combina” segmentele genetice, ceea ce conduce la apariția de tulpini noi, semnificativ diferite de cele circulante, uneori cu transmisibilitate ridicată. Rezultatul este reprezentat de  epidemii severe, absența imunității populației, risc pandemic
• Deriva antigenică (antigenic drift): mutații mici și aleatorii, care apar cu frecvență constantă și care permit virusurilor să evite sistemul imunitar.
• Adaptare zoonotică: tulpini care provin de la păsări sau porcine pot fi transmiseinter-specii.

MxA – biomarkerul-cheie pentru infecțiile virale

MxA (Myxovirus resistance protein A) este un marker al răspunsului imunologic antiviral de tip înnăscut, producția acestei proteine fiind indusă puternic de interferonul de tip I (IFN-α/β) în cursul infecțiilor virale. Nivelurile crescute de MxA în sânge sau intraleucocitar reprezintă un marker al răspunsului antiviral (în particular în infecții virale acute).

De ce este important?

• este unul dintre cei mai fideli markeri ai „activării antivirale” a sistemului imun
• nu crește în infecțiile bacteriene – ceea ce îl face extrem de util pentru diferențierea cauzei infecției

CRP – markerul inflamației bacteriene

CRP (C-reactive protein) este un marker nespecific al inflamației, în general crescut în infecțiile bacteriene și în procese inflamatorii. Prin combinarea informației: MxA (semnal „viral”) + CRP (semnal „inflamator/bacterian”), se poate îmbunătăți diferențierea între etiologia virală și cea bacteriană a unei infecții acute.

Dovezi clinice: utilitatea combinării MxA + CRP

Există studii clinice și recenzii care arată că un test combinat MxA + CRP utilizat la punctul de îngrijire al pacientului (point-of-care) poate să:

• crească acuratețea în discriminarea infecțiilor virale de cele bacteriene la pacienții cu febră și simptomatologie respiratorie acută;
• reducă prescrierea inutilă de antibiotice atunci când se identifică o cauză virală (MxA crescut, CRP scăzut);
• ofere rezultate rapide în medii de urgență, triere sau clinici primare, îmbunătățind decizia clinică imediată.

Studii notabile:

• Sambursky et al. (2015) — evaluarea clinică a unui test point-of-care pentru MxA + CRP și corelarea cu testarea PCR pentru diagnosticul viral a oferit rezultate promițătoare în diferențierea cauzelor.
• Recenzii recente (inclusiv 2025/2024) sintetizează literatura clinică și arată potențialul pentru stewardship antimicrobian folosind acest tip de biomarkeri combinați.

Cum ne poate ajuta un test rapid care determină myxovirusul (MxA) și proteina C-reactivă (CRP)?

1. Decizie terapeutică rapidă — în camera de gardă sau la consultații, un rezultat MxA crescut împreună cu CRP scăzut sugerează etiologie virală. Astfel este eliminată indicația pentru administrarea de antibiotice. MxA scăzut împreună cu CRP crescut pot susține etiologia bacteriană sau complicații inflamatorii.
2. Triere și izolare — identificarea rapidă a unei infecții virale poate declanșa măsuri de izolare/precauții pentru a limita transmiterea (important pentru gripă, RSV etc.).
3. Antimicrobial stewardship — reducerea prescripției inutile de antibiotice și optimizarea tratamentului empiric. Recenziile recente susțin potențialul impact clinic și economic al implementării acestor teste la punctele de îngrijire.
4. Monitorizarea severității — deși CRP și MxA nu sunt în sine scoruri de severitate, dinamica lor (creștere/scădere) poate completa evaluarea clinică în urmărirea evoluției pacientului.

Unde este util un test rapid MxA + CRP?

• camere de gardă
• ambulanțe
• centre de triaj
• clinici unde nu este disponibilă testarea prin metoda PCR
• cabinete de medicină de familie
• pediatrie și geriatrie

Concluzie și recomandări

Myxovirusurile (orthomyxo- și paramyxoviridae) rămân actori majori în bolile respiratorii umane. În special pentru influenza, mecanismele genetice explică apariția periodică a tulpinilor noi cu risc pandemic. Biomarkerul MxA, combinat cu CRP, oferă o abordare practică, rapidă și bazată pe mecanisme imunologice pentru a diferenția infecțiile virale de cele bacteriene la punctul de îngrijire (point-of-care) — ceea ce are implicații directe asupra tratamentului, izolării și stewardship-ului antimicrobian. Implementarea unui test rapid MxA+CRP poate fi un instrument valoros în camera de gardă, ambulanțe, clinici și centre de triere, cu condiția unei bune validări clinice și integrări în algoritmii locali de diagnostic.

Surse științifice și lecturi recomandate (selectate)

1. Nature Reviews Disease Primers — Influenza (revizuire comprehensivă despre influenza și impactul său).
2. NCBI Bookshelf — Orthomyxoviruses (descriere moleculară și rolul reassortmentului).
3. StatPearls / NCBI — Paramyxoviridae (revizuire clinică despre virusurile paramyxo).
4. Sambursky R. et al., 2015 — Evaluation of a combined MxA and CRP point-of-care test (studiu clinic inițial).
5. Allan-Blitz LT. (2025) — Rapid Test to Differentiate Viral From Bacterial Infections (recenzie recentă despre utilitatea testelor combinate MxA+CRP și perspective clinice).
6. Akelew Y. et al., 2020 — Evaluation of C-reactive protein and myxovirus resistance protein A to guide rational use of antibiotics (studiu în zone cu resurse limitate).
7. Articole de sinteză despre ecologia și evoluția virusurilor gripale (reassortment și surse zoonotice).