Vaccinarea COVID-19 pe înțelesul tuturor

Vaccinarea COVID-19 pe înțelesul tuturor

  • un material realizat de către Diana Stan, medic rezident ORL, doctorand în cadrul DDS Diagnostic

 

Un om informat e un om puternic, spunea Rockefeller. Un adevăr de necontestat pe care ne bazăm în această perioadă a umanității în care pandemia SARS COV 2 a generat pe lângă multă frică și polemici, controverse, conspirații și o adevărată infodemie pe tema vieții și a morții în fața temutului virus. Informațiile științifice curg pe bandă rulantă în mediul academic și odată cu ele şi speculațiile bine-rău, adevărat-fals, ei versus noi, în spațiul virtual. De aici până la frica ce blochează puterea de a vedea realitatea așa cum este și de a lua o decizie corectă și benefică este un pas foarte mic. 

Tocmai de aceea, am extras un rezumat al intervențiilor științifice din cadrul ”Vaccinarea COVID-19 pe înțelesul tuturor”, un eveniment maraton organizat la început de an de Colegiul Medicilor împreuna cu universitățile de medicină şi farmacie din România la care au participat numeroși specialiști din domeniul medical, printre care Prof. Univ. Dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Prof. Univ. Dr. Simona Ruță virusolog UMF Carol Davila, București, Dr. Beatrice Mahler, manager Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta. La eveniment a participat și Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, care a subliniat importanța respectării măsurilor de protecție împotriva infectării cu SARS COV 2 și a dat detalii despre colaborarea cu celelalte ministere pentru eficientizarea luptei contra pandemiei, subliniind importanța unei comunicări eficiente. Temele dezbătute au creionat un tablou al situației la zi cu adevăruri științifice care ne pot ajuta, în acest context pe care îl trăim, să fim informați corect şi să acționăm în consecință. 

  • Infecția SARS-CoV-2 versus Vaccinarea COVID-19 în viziunea Prof. Univ. Dr. Simona Ruță, UMF Carol Davila, București, Conf. Univ. Dr. Mihaela Lupșe, UMF Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca și Șef lucr. dr. Beatrice Mahler, manager Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.
  • Ce știm despre vaccinurile anti COVID-19 – Profilul beneficiu-siguranță al vaccinurilor antiCOVID-19, în viziunea Prof. Univ. Dr. Cristian Oancea, medic pneumolog, UMF Victor Babeș, Timișoara, Conf. Univ. Dr. Mihai Craiu, medic pediatru, UMF Carol Davila, București, Dr. Adrian Marinescu, medic infecționist, Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, Dr. Valeria Herdea, medic de familie, CMR.
  • Criterii și caracteristici ale prioritizării vaccinării anti COVID-19 în România, în viziunea Şef Lucr. Dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare antiCOVID-19.
  • Administrarea vaccinului anti COVID-19 – important de ştiut, în contextul în care vor exista două vaccinuri disponibile în România, în viziunea Prof. Univ. Dr. Farm. Robert Ancuceanu, UMF Carol Davila.
  • Vaccinurile anti-COVID-19 și reacțiile adverse, în viziunea Conf. Univ. Dr. Septimiu Voidăzan, medic epidemiolog, UMFST George Emil Palade, Tg. Mureș. 
  • Vaccinarea COVID-19, o soluție în combaterea pandemiei, în viziunea Prof. Univ. Dr. Doina Azoicăi, medic epidemiolog, UMF Grigore T. Popa, Iași.
  • Dezinformarea din mediul online pe subiectul vaccinării anti COVID-19, în viziunea Prof. Univ. Dr. Alina Bârgăoanu, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, SNSPA, care a vorbit despre infodemia asociată vaccinării. 

Cum funcționează vaccinurile?

O persoană vaccinată care întâlnește virusul are deja anticorpi neutralizanți contra proteinei Spike de pe suprafața virusului dar şi limfocite T antrenate care recunosc celulele infectate cu virusul. În plus, se dezvoltă şi celulele de memorie care permit un răspuns imun rapid în cazul infectării cu virusul şi asigură persistenţa protecţiei, este de părere Prof. Univ. Dr. Simona Ruță, virusolog UMF Carol Davila, București. 

Vaccinurile mimează întâlnirea organismului cu virusurile şi învață sistemul imun cum să recunoască şi să neutralizeze eficient acest virus. Cum se produc vaccinurile? Vaccinurile clasice se produc prin izolarea virusului pe culturi celulare iar apoi acesta este inactivat astfel încât să nu se mai poată multiplica. În acest proces nu este afectată partea de suprafaţă a virusului, care rămâne intactă şi care este recunoscută de sistemul imun al omului. Desi sunt foarte eficiente, aceste vaccinuri prezintă o serie de dezavantaje – procedeu laborios de producție, necesitatea asigurării unor condiții de biosecuritate de nivel crescut, ineficiența în cazul în care virusul suferă anumite mutații.

Cele două vaccinuri Pfizer şi Moderna se bazează pe tehnologia ARN. ARN-ul mesager reprezintă practic instrucțiuni genetice pentru fabricarea unor proteine cheie (în cazul SARS COV 2 – proteina Spike care facilitează pătrunderea în celulă a virusului). Proteinele sunt sintetizate în celulă, folosind informațiile date de ARN mesager, de către ribozomii din citoplasma celulară (descrişi George Emil Palade). Pentru a putea pătrunde în celulă molecula de ARN mesager este învelită într-o picătură de grăsime. După injectare, ARN-ul mesager ajunge în interiorul celulei, la nivelul ribozomilor şi niciodată nu va interacționa cu ADN-ul celulei, care se găsește în nucleu. ARN-ul mesager supraviețuiește foarte puțin în interiorul celulei, timpul de înjumătățire este de numai 8-10 ore. Pentru mai mult timp rămân proteinele sintetizate de ribozomi cu informația data de ARN-ul mesager care sunt expuse pe suprafața celulei care le-a sintetizat, sub două forme: o formă completă care seamănă cu forma care se găsește pe suprafața virusului şi sub formă de mici fragmente. Forma completă este recunoscută de limfocitele B care fabrică anticorpi. Fragmentele de proteine sunt recunoscute de limfocitele T care distrug celulele infectate cu virusul şi ajută celelalte celule ale sistemului imunitar. Astfel, o persoană vaccinată care întâlneşte virusul are deja anticorpi neutralizanți contra proteinei Spike de pe suprafața virusului dar şi limfocite T antrenate care recunosc celulele infectate cu virusul. În plus, se dezvoltă şi celulele de memorie care permit un răspuns imun rapid în cazul infectării cu virusul şi asigură persistența protecției. Protecţia începe la 12-14 zile de la vaccinare şi este completă la 7 zile după doza a doua. 

Vaccinarea COVID-19 la copii, în stand-by?

Se așteaptă ca la finalul primului trimestru al acestui an să avem date despre eficacitatea vaccinurilor Pfizer şi Moderna la populația pediatrică. Vaccinarea copiilor are implicații importante în ceea ce privește scăderea transmiterii bolii dar şi în posibilitatea reluării învățământului în sala de curs, este de părere Conf. Univ. Dr. Mihai Craiu, medic pediatru, UMF Carol Davila, București.

”În acest moment copii nu pot să fie vaccinați împotriva infecției cu noul CORONA virus (excepție cei peste 16 ani la vaccinul Pfizer). Totuşi, atât Pfizer cât şi Moderna au început studiile cu adolescenți (Pfizer a înrolat peste 1090 de copii cu vârste între 12 şi 16 ani încă din timpul verii). Se așteaptă la ca finalul primului trimestru al acestui an să avem date despre eficacitatea vaccinului la adolescenți.  Boala COVID19 la copil este mai puțin severă față de adult, deseori aceștia sunt asimptomatici deşi încărcătura virală este crescută. În SUA au fost înregistrate peste milion şi jumătate de îmbolnăviri în populatia pediatrica însă numai 8.000 au fost spitalizaţi. Totuși, vaccinarea în populaţia pediatrică are implicații importante în ceea ce privește scăderea transmiterii bolii dar şi în posibilitatea reluării învățământului în sala de curs. În ceea ce privește nou născutul din mama infectată, acesta are o cantitate mică de anticorpi, transmiterea transplacentară a anticorpilor este redusă, faţă de cantitatea de anticorpi transmişi în cazul infecţiei mamei cu Influenza, de exemplu”, a menţionat medicul pediatru. 

Vaccinuri SARS COV 2 – ce dovezi științifice avem?

Vaccinurile, atât cel produs de Pfizer cât şi cel produs de Moderna sunt autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului. În ceea ce privește siguranța, studiile pentru cele două vaccinuri au fost realizate pe populații reprezentative şi cu distribuţie corectă în ceea ce priveşte sexul, rasa, grupele de vârstă. Au fost urmărite atât evenimentele locale cât şi cele sistemice. La ambele doze evenimentele locale cele mai frecvente au fost durerea la locul injectării. În ceea ce privește evenimentele sistemice s-au întalnit febra, amețeala, dureri de cap, oboseală, aceste efecte adverse au fost uşoare sau  medii după prima doză. Efectele adverse severe după doza a doua au fost catalogate astfel din cauza faptului că au interferat cu activitățile zilnice ale persoanelor, este de părere Dr. Gindrovel Dumitra – medic de familie, UMF Craiova, CMR. După a doua doză cele mai întâlnite efecte adverse sistemice au fost febra şi frisoanele, oboseala, durerile musculare, durerile articulare.

În ceea ce privește datele despre eficacitate, pentru ambele vaccinuri, observăm că până în ziua 10-12 numărul de îmbolnăviri a fost oarecum constant pentru cele două loturi (vaccin și control). Din ziua 12, se observă că pacienții din grupul de control au avut mult mai multe îmbolnăviri. Astfel, eficacitatea prevenirii noilor îmbolnăviri este estimată în acest moment la 95% pentru vaccinul de la Pfizer și la aproximativ 94% pentru vaccinul de la Moderna. Totuși, cel mai important lucru când vine vorba de eficacitate este faptul că sunt prevenite formele severe de boală, fiind vorba de un procent de 100% atât pentru vaccinul de la Pfizer cât și pentru cel de la Moderna, a mai adăugat medicul. 

Pe siteul Agenției Naționale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România se pot raporta efectele adverse apărute în urma vaccinării împotriva COVID-19

Campania de vaccinare, date oficiale

Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare antiCOVID-19, Şef Lucr. Dr. Valeriu Gheorghiță a prezentat cele mai importante informații legate de „Criteriile și caracteristicile prioritizării vaccinării antiCOVID-19 în România”.

Campania de vaccinare a fost organizată după anumite valori și principii ca:

      Respectarea dreptului la ocrotirea sănătății

      Asigurarea echității în alocarea și distribuirea vaccinurilor

      Gratuitatea

      Obținerea consimțământului informat

      Implementarea procesului de vaccinare în condiții de maximă siguranță

      Respectarea principiilor de prelucrare a datelor cu caracter personal.

 

Pentru stabilirea şi prioritizarea grupelor populaționale, au fost luate în considerare următoarele principii și criterii:

      Principiile de etică și echitate socială

      Criteriile epidemiologice – prioritizarea vaccinării în zonele cu multe cazuri

      Criteriile medicale – de exemplu, riscul unei persoane infectate cu SARS COV 2 de a avea o evoluție severă

      Activitățile esențiale care asigură buna funcționare a infrastructurii critice.

 

Grupele prioritare pentru vaccinarea împotriva COVID 19 sunt următoarele:

      Personalul din domeniul sănătății

      Personalul din centrele rezidenţiale şi medico-sociale

      Populația cu risc ridicat de evoluţie severă în cazul infecției cu SARS-COV-2

      Personalul din alte domenii-cheie, esențiale bunei funcționări a societății

      Populatia generală.

 

Vaccinarea se va desfășura în trei etape:

Etapa I: Lucrătorii din domeniul sănătății şi social – sistem public şi privat

Etapa II:

      Populatia la risc (vârsta peste 65 de ani şi persoane cu boli cronice, indiferent de grupa de vârstă)

      Lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale

Etapa III: Populația generală

 

Lista categoriilor de boli cronice asociate cu creșterea riscului de formă severă de COVID-19

      Obezitate

      Diabet zaharat

      Alte boli metabolice, inclusiv congenitale

      Afecțiuni cardiovasculare

      Afecțiuni renale

      Afecțiuni oncologice

      Afecțiuni pulmonare

      Afecțiuni neurologice, inclusiv Sd. Down

      Afecțiuni hepatice

      Afecțiuni autoimune

      Imunodepresii severe prin boala sau prin tratament – pacienții transplantați, cu terapii biologice, corticosteroizi, infecție cu HIV.

“Suntem în Etapa I. În acest moment s-au recepționat peste 300.000 de doze şi au fost vaccinate peste 92.000 persoane (din circa 250.000 persoane din domeniul sănătății şi social). Ca şi reacții adverse, s-au înregistrat în ultimele 24h (pe data de 08.01.2020) circa 50 reacții adverse minore (mai ales cele locale, ca durere la locul injectării). Nu au fost raportate reacții adverse severe. În Etapa II se estimează că se vor vaccina aproximativ 4 milioane de oameni. În ceea ce privește debutul etapei a doua aceasta se va suprapune cu prima etapa”, a adăugat Şef Lucr. Dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare antiCOVID-19, despre stadiul actual al campaniei de vaccinare.

Pentru cele mai noi informații despre campania de vaccinare sau pentru programare se poate accesa platforma oficiala https://vaccinare-covid.gov.ro/.  

Pfizer sau Moderna?

“În ceea ce privește contraindicațiile pentru administrare, acestea sunt împărțite în contraindicații absolute şi contraindicațiile relative sau temporare. Contraindicațiile absolute pentru administare sunt foarte puține, cea mai importantă este hipersensibilitatea la substanța activă sau la excipienți. Nu sunt dovezi din studiile clinice că vaccinarea este contraindicată la cei cu boli autoimune. La cei cu probleme de coagulare pot să apară sângerare, echimoze la locul vaccinării. Se recomandă urmărirea acestor pacienți. La cei cu tratament imunosupresiv nu se exclude vaccinarea dar este posibil ca eficacitatea să fie mai redusă. La pacienții care au trecut prin boala COVID-19, nefiind suficiente date despre imunitatea pe termen lung se recomandă vaccinarea”, este de părere Prof. Univ. Dr. Farm. Robert Ancuceanu, UMF Carol Davila care a a avut o intervenție pe tema ”Administrarea vaccinului anti COVID-19 – important de ştiut” în contextul în care vor exista două vaccinuri disponibile în România.

Deși cele două vaccinuri sunt similare, există diferențe în ceea ce privește administrarea sau condițiile de depozitare. Ambele vaccinuri sunt multidoză: Vaccinul – Pfizer 5 doze per fiolă, Moderna 10 doze per fiolă. Ambele vaccinuri au o stabilitate de 6 ore, după deschidere. În ceea ce privește condițiile de păstrare – temperatura de depozitare diferă pentru cele două vaccinuri. Pentru administrare trebuie să se țină cont de vârsta pacienților, astfel că pentru vaccinul de la Pfizer administrarea se face persoanelor peste 16 ani iar pentru vaccinul de la Moderna administrarea se face numai adulților (varsta peste 18 ani). În ceea ce privește a doua doză – pentru vaccinul de la Pfizer a doua doză se administrează la minim 21 zile iar pentru Moderna la 28 zile după prima doză. Administrarea se face la ambele intramuscular, de preferat în muschiul deltoid. Pentru a avea trasabilitate trebuie notat lotul şi numele vaccinului. După vaccinare, pacientul trebuie urmărit timp de minim 15 minute după administrare pentru surprinderea anafilaxiei (o reacție adversă severă) iar la persoanele cu reacție anafilactica la prima doză NU se administrează a doua doză, a adăugat profesorul universitar. 

Vaccinurile anti-COVID-19 și reacțiile adverse

”Pragul de toleranță în ceea ce privește suportabilitatea reacțiilor adverse de la vaccin este mai mare față de tratamentele medicamentoase deoarece vaccinul este administrat unor persoane sănătoase.” este de părere Conf. Univ. Dr. Septimiu Voidăzan, medic epidemiolog, UMFST George Emil Palade, Tg. Mureș într-o expunere despre diferitele tipuri de reacții adverse care pot să apară. O reacție adversă postvaccinală este definită ca un eveniment medical indezirabil temporar, asociat cu vaccinarea şi care poate fi sau nu cauzat de vaccin sau vaccinare, declară Conf. Univ. Dr. Septimiu Voidăzan. 

  • Reacțiile adverse nu apar la toate persoanele.
  • Reacțiile adverse foarte frecvente pot să apară la mai mult de o persoană din 10 şi se referă la durere la nivelul injectării, oboseală, cefalee, dureri articulare, dureri musculare, frisoane sau febră. 
  • Reacțiile adverse frecvente pot să afecteze până la o persoană din 10 şi constau în înroşirea la locul injecției, greață.
  • Reacțiile adverse mai puțin frecvente pot să afecteze o persoană din 100 cu mărirea ganglionilor locali, insomnie, mâncărimi la locul de administrare.
  • Reacții adverse rare care afectează până la o persoana din 1000 sau reacții adverse cu frecvență necunoscută cum este reacția alergică severă.

Persoana vaccinată este urmărită pentru 15 minute după vaccinare însă dacă după aceasta perioadă persoana vaccinatā acuză probleme de sănatate se adresează medicului de familie, a mai spus medicul epidemiolog. 

Reacțiile adverse se raportează direct prin intermediul sistemului național de raportare şi trebuie să includă date despre pacient, date despre debutul simptomelor şi momentul depistării, data vaccinării, tipul vaccinului, seria şi lotul, data expirării, tipul reacției adverse

Infodemia asociată vaccinării  

Încrederea se construiește în timp și se pierde instantaneu. Demersul de comunicare publică este extrem de complex și aparține întregii societăți. Trebuie să se solidifice încrederea în progresul științific, în profesia medicală, este de părere Prof. Univ. Dr. Alina Bârgăoanu, decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, SNSPA care a avut o intervenţie realistă despre infodemia asociata vaccinarii pe temei ”Dezinformarea din mediul online pe subiectul vaccinării anti COVID-19.

”În ceea ce privește propagarea știrilor false experții recomandă informarea din surse oficiale şi sigure. În același timp, combaterea știrilor false se poate face atât de către personalul medical  care să demonteze informațiile false prin oferirea informațiilor științifice corecte dar şi cu ajutorul platformelor online care oferă soluții tehnologice care să oprească răspândirea știrilor false. În plus, experții recomandă ca strategia de comunicare dar și comunicarea anumitor informații să fie lăsate în responsabilitatea specialiştilor în comunicare”, a adăugat decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice.

 

Alege Testele Antigen pentru Autotestare care detectează și noile tulpini de Covid-19 sau  testele Anticorpi Neutralizanți care evaluează protecția după infecție și după vaccinare.

Important! Testele rapide îți arată în maxim 20 minute, dacă ești infectat sau gradul de imunitate dobândită la Covid-19.